Teste si verificari

                                 

    Teste şi verificări

        
     Să fii elev la Unirea e minunat. E cel mai fain sentiment de apartenenţă la un grup. Serbările şi activităţile extracuriculare menţin sentimentul de mândrie, sentimenul de a fi “mândru ca esti unirist”, un sentiment minunat de entuziasm, un sentiment ce te mentine viu, te ajută să simţi că trăieşti.

Cu toate astea, trăieşti la maxim viata când urmează ora de biologie şi se anunţă un test. Te rogi să treci şi peste asta. Şi promiţi că pentru ora următoare o să înveţi. Nu mai pierzi vremea, nu mai stai pe facebook, promiţi chiar că nici n-o să mai dormi, doar să treci şi de ora asta fără test. Dar n-ai noroc. Intră profa. E fericită. Ea şi-a invatat lecţia. 2 minute te stresezi la maxim. Nu  dă test. Dar tu tot n-ai scăpat de oroare. Asculatul latablă e mai rău decat un test. Mai ai totuşi o şansă de a scăpa. Numai de n-ar zice “Mihaela, la tablă”. Oricum norocul te-a părăsit demult. Nici nu merită să mai speri. În  următoarele 2 minute esti roşu tot, ud de transpiraţie şi nu-ţi mai aminteşti nici măcar titlul lecţiei pe care l-ai citit in pauza. Stai fară viată în umila ta băncuţă şi tremuri în prostie.

Totuşi o urmă de noroc mai ai. Nu mai are chef de ascultat. Spune cuvintele magice “ deschideţi-vă caietele”. Toată clasa răsufla uşurată. A trecut pericolul. Ai scapat şi de data asta şi ai uitat toate promisiunile făcute înainte de oră. Nu te-a părăsit norocul. Vei scăpa şi ora următoare.

Şi ca să fie pe deplin

Biologia cunoscuta

Cand testul vi-l inclin

Voi să-l faceţi sută în sută

(din capitolul amintiri de teroare bioloasă)

          Suntem o clasă minunată. Dacă n-am menţionat până acum, 11 E e cea mai tare clasă. De unde mai pui că mai suntem si uniţi... şi ştim să lucrăm în echipă..

dar gata, ne-am lăudat destul. Rodul muncii noastre în echipă tot de prin teste se adună. Noroc cu Domnul Noană. Doar dumnealui ştie să ne amuze. Dacă n-aţi dat niciodată un test colectiv, trebuie sa veniţi la noi în clasă, noi ne pricepem. Partea cea mai frumoasă a testului e nota. Se noatează grupul cu aceeaşi notă, bineînţeles ş între membrii grupului se imparte în părţi egale...

Amintiri minunate în legatură cu testele avem destule. Poate nu suntem noi cei mai buni la organizatori, poate nu suntem cei mai buni la sport, dar măcar la scoală ne pricepem. Avem din clasa elevi in liga campionilor.. la fizică, bineînţeles... sau mai bine zis la grafice la fizică. Doar că premiul cel mare nu este o cupă maaare şi binemeritată... premiul este un mare şi frumos 2. Ce-ţi poi dori mai mult decât un 2. Doar e o notă frumoasă...e ondulata, e maaare, seamănă cu o lebădă... un singur defect are—te scade la medie. Tristă parte a poveştii. Dar, priveşte partea bună. Le vei povesti nepoţilor tăi cum ai ajuns în liga campionilor, cum ai reuşit sa fii “cel mai tare”, cum ai reuşit tu să ai un 2 şi sa fii un elev adevărat. Deci, copii, dacă aveţi deja cate un 2 fiţi fericiţi, aveţi ce e povesti nepoţilor.

Oricum copiilor le place Crăciunul, le place să vină Moşu Noană, să primească cadoiuri, să împodobească brăduţul şi să cănte colinde(bineinţeles, colinde legate de biologie). Aşa e un Crăciun minunat în stil unirist... şi ce minunăţie de Crăciun!

“E tesut neuronal

Prelucreaza si transmite

Cu axon si cu dendrite

Pentru celula gliala

Sinteza-i esentiala

Mielina este buna

Neuronii ii aduna

Si ca sa se inteleaga

Prin sinapse ei se leaga

Si chiar daca-i sarbatoare

Noi cu bucurie mare

Venim sa va colindam

Si la serbare plecam.”

Asa viaţă intensă nu mai duci la alt liceu. Sub deviza “ca la noi la nimeni!”.

Şchiopu Mihaela